TRATAMENTUL CU LIPITORI – HIRUDOTERAPIA

Hirudoterapia sau tratamentul cu lipitori, nu este o metodă simplă în aplicare cum ar părea la început. Tratamentul nu dă nici un fel de complicaţii, dacă se respectă toate recomandările, regulile şi tehnicile folosirii. În cazul opus s-ar putea crea diverse complicaţii, în special la alegerea incorectă a punctelor de aplicare a lipitorilor, când aceste puncte nu corespund afecţiunii existente.

Efectul de tratament al lipitorilor – este multilateral şi complex, având conţinut reflector, mecanic, biologic şi cuantic. Toate acestea permit folosirea lipitorilor la o gamă largă de boli, unele dintre care cedează cu greu sau deloc, la aplicarea altor metode de tratament.

Acţiunea terapeutică a lipitorilor asupra organismului uman este foarte bine definită 4 efectele dorite se asigură în dependenţă de locul aplicării lipitorii.

Din anul 2001, conform ordonanţei Ministerului Sănătaţii, lipitorile se folosesc ca o seringă de unică folosinţă, o singură dată, după care sunt sacrificate. Iată de ce această metodă de terapie este foarte „curată”, având puţine contraindicaţii, cum ar fi: hemofilia, anemia, diateza hemoragică. Cursul de tratament şi numărul şedinţelor se indică neapărat individual, în directa dependenţă cu starea pacientului, caracterului decurgerii bolii, luând în evidenţă toţi factorii(de regulă un curs durează două-şase săptămâni şi şedinţele de la o data la trei ori pe săptămână, individual, în unele cazuri tratamentul putand dura până la 16-24 luni).

INTRODUCERE
“Orice adevăr trece prin 3 faze. Mai întâi este ridiculizat,apoi trezeşte o opoziţie violentă, şi în sfârşit este acceptat ca fiind evident de la sine!…”( Avicena)
Tratamentul cu lipitori este cunoscut ca unul din cele mai vechi tratamente ale omului avand pana la 11.000 de ani vechime daca luam in considerare aprecierile istoricilor referitoare la scripturi. Incepand cu Ramses al II-lea, apoi Hipocrate si Avicena(numind aici momentele de referinta din istoria medicinei) acest tip de tratament a cunoscut un flux si reflux al utilizarii in cadrul medicinii umane. Dezvoltarea Hirudoterapiei(de la grecescul hirudo = lipitoare) în ultimii ani a fost impulsionată de descoperirea in 2001 a fenomenului de ultrasunet pe care îl generează lipitoarea în timp ce este fixata pe corp.In urma studiilor efectuate s-a constatat ca acasta genereaza un impuls de la 40 la 250 kHz – ultrasunet stimuland astfel potentialul de membrana al celulei umane. Astfel, stiinţa contemporană a primit un nou răspuns la întrebarea: de ce acest “vierme” – lipitoarea produce o intreaga serie de efecte curative in comparatie cu orice alta medicaţie.

Acest efect se adauga celui de acţiune chimică – eliminarea în circuitul sanguin a medicamentului – hirudina (care conţine peste 100 de fermenţi si enzime active)
determinand fluidizarea sângelui si marindu-i viteza de circulaţie prin spaţiile intracelulare ducand astfel la intensificarea metabolismului celulelor. Este stiut faptul ca in corpul omenesc exista aproximativ 80 de bilioane de celule,in medie, hirudina poate menţine raportul de 1:1 de regenerare celulară. Trebuie să fac aici o paranteză. Se cunoaşte că viteza de regenerare celulară a fătului intrauterin în primul an de viaţă este de 4:1(adica 4 celule noi se nasc si 1 dispare – moare). La vârsta de 1-10 ani, 3 apar şi 1 dispare, raportul 3:1. La vârsta de 10-20 de ani 2
apar şi 1 dispare, raportul 2:1. La vârsta de 20-30 de ani 1 apare şi 1 dispare, raportul 1:1. La vârsta de 30-40, 1 apare şi 2 dispar, raportul 1:2. Vârsta 40-60, 1 apare si 3 dispar, raportul 1:3. Vârsta 60-90, 1 apare, 4 dispar, raportul 1:4. Acest raport în mare măsură depinde de viteza circulaţiei sângelui în vase, capilare etc. Se cunoaşte că viteza circulaţiei sângelui la copii este cu mult mai mare decât la adulţi. Există şi afirmaţia că perceperea vitezei timpului de către individ depinde de viteza sângelui în corpul uman. Este ştiut faptul că dupa vârsta de 40 de ani şi mai ales la 60-80, timpul parcă trece mai repede. Prin această schemă observăm că amplitudinea curbei vitezei sanguine scade esenţial la vârsta de 60 de ani.
Viteza de mişcare şi filtrare a sângelui scade de 3-4 ori la vârsta de 60- 80 de ani, evident şi regenerarea celulară, fiind nevoie de ridicarea tensiunii arteriale în sistem.

Dacă am putea menţine viteza de circulaţie şi filtrare la nivel înalt am putea menţine şi regenerarea celulară în raportul 1:1 (1 se naşte şi 1 moare) astfel am putea mări timpul corpului tânăr, calitatea vieţii etc. Astfel unul din factorii curativi ai hirudoterapiei (tratamentului cu lipitori) este marirea vitezei de circulaţie şi filtrare a sângelui. Acest lucru se întâmplă nu numai prin injectarea hirudinei de către lipitoare în circuitul sanguin dar şi prin efectul ultrasunetului pe care ea îl generează în timpul fixarii pe corp(40-250 kHz). Acesta nu este un ultrasunet constant, ci inconstant, fapt care duce la mărirea efectului de zeci de ori.Industria de aparate medicale care utilizeaza diferitele tipuri de forme energetice cu aplicare asupra corpului uman( in fizioterapie se utilizeaza curenti, ultrasunete etc..) s-a modificat şi în prezent produce aparate medicale cu regimuri de tratament modulare, inconstante(asemanator celui cu lipitoari) si aceasta a permis mărirea randamentului curativ. Se induce o acţiune fizico-cuantică, reflexogenă a lipitorii asupra corpului în timpul tratamentului.Omenirea învăţă de la natură şi în secolul XXI.
Cercetările ştiinţifice au demonstrat regenerarea organelor interne în urma
afecţiunilor cum ar fi ciroza hepatică, infarctul miocardic, adenomul hipofizei, herniile de disc, extirparea uterului şi mai ales regenerarea celulelor sanguine si altele.
Acest fenomen a dus la înregistrarea lipitorilor ca medicament în mai multe ţări -Rusia, SUA, Franţa, Germania, Anglia etc. inclusiv România. În aceste ţări lipitorile se vând în farmacii în formă vie, la bucată, unguente, pastile, cosmetică curativă. 

TERMENI DE BAZA DESPRE METODA HIRUDOTERAPIEI
Hirudoterapia sau tratamentul cu lipitori, nu este o metodă simplă în aplicare cum ar părea la început. Tratamentul nu dă nici un fel de complicaţii, dacă se respectă toate recomandările, regulile şi tehnicile folosirii. În cazul opus s-ar putea crea diverse complicaţii, în special la alegerea incorectă a punctelor de aplicare a lipitorilor, când aceste puncte nu corespund afecţiunii existente.
Efectul de tratament al lipitorilor – este multilateral şi complex, având conţinut reflector, mecanic, biologic şi cuantic. Toate acestea permit folosirea lipitorilor la o gamă largă de boli, unele dintre care cedează cu greu sau deloc, la aplicarea altor metode de tratament.
Acţiunea terapeutică a lipitorilor asupra organismului uman este foarte bine definită 4 efectele dorite se asigură în dependenţă de locul aplicării lipitorii.
Din anul 2001, conform ordonanţei Ministerului Sănătaţii, lipitorile se folosesc ca o seringă de unică folosinţă, o singură dată, după care sunt sacrificate. Iată de ce această metodă de terapie este foarte „curată”, având puţine contraindicaţii, cum ar fi: hemofilia, anemia, diateza hemoragică. Cursul de tratament şi numărul şedinţelor se indică neapărat individual, în directa dependenţă cu starea pacientului, caracterului decurgerii bolii, luând în evidenţă toţi factorii(de regulă un curs durează două-şase săptămâni şi şedinţele de la o data la trei ori pe săptămână, individual, în unele cazuri tratamentul putand dura până la 16-24 luni).


CUNOŞTINŢE GENERALE
În ultimii 15 ani oameni de stiinta din mai multe ţări au inceput sa faca cercetări ştiinţifice în domeniul hirudoterapiei. În 1990, a fost formată societatea mondială de hirudologi şi deja în 1991 a avut loc primul congres mondial Hirudologic.
Dupa studiile făcute, în saliva lipitorii au fost depistate mai multe substanţe biologicactive, care asigură efecte curative.
Trebuie menţionat că acest efect se datorează mai multor factori, cei mai importanţi fiind: reflexogen, mecanic, biologic, cuantic.
În dependenţă de locul ales pentru aplicarea lipitorii, se asigură un efect sau altul asupra corpului uman, de aceea alegerea metodologiei în hirudoterapie reprezintă unul dintre factorii principali pentru un tratament terapeutic de durată.
Să ne amintim de mecanismele de bază ale acţiunii lipitorilor asupra corpului uman şi să le analizăm mai detaliat:
– Efectul mecanic este cel mai evident şi se exprimă prin descărcarea(eliberarea) esenţială a circulaţiei sanguine regionale.
– Lipitoarea medicinală are acţiune reflexoterapeutică, înţepând pielea(ţesutul) în locurile acupuncturii. În acest caz lipitoarea este asemanatoare înţepăturii de ac(acupunctura) şi anumitor forme de masaj, presopunctură, ultrasunet.
– Acţiunea biologică constă în secretul salivei lipitorii care conţine numeroase substanţe curative, ce blochează coagularea sângelui, cea mai importantă dintre ele fiind hirudina.Efectul curativ al degresării sângelui este bine cunoscut în tratarea multor afecţiuni grave, cum ar fi sindromul de coagulare intravasculară a sângelui.
– Efectul cuantic il constituie dezvoltarea potentialului de membrana a celulei umane. Prin aceasta actiune celula devine mai rezistenta la atacul chimic sau microbiologic.Mai mult s-a observat o propagare a efectului local catre celule din  interiorul organismului.Cercetarile sunt inca in curs dar descoperirile de pana acum deschid o noua pagina in stiinta medicala.
Dacă luam în consideraţie că toţi patru factori acţionează în stransa legatura, ne este clar că hirudoterapia, în zilele noastre, se practică cu succes în tratarea ischemiei, normalizarea tensiunii arteriale, tratarea edemelor şi pentru îmbunătaţirea microcirculaţiei sângelui şi a limfei în general, restabilirea câmpului energetic.
Metodologia este eficace şi în cazul depunerilor de grăsimi, frecvent intalnite în cazul celulitei. Substanţele separate din glanda salivară a lipitorii medicinale, permit folosirea ei în lupta cu bolile infecţioase şi au o capacitate nepreţuită de a micşora considerabil sensibilitatea durerii la multe suferinţe(boli). Trebuie ţinut cont de faptul că un ajutor hirudoterapeutic calificat, poate fi obţinut numai în centre specializate, unde lucrează profesionişti. Un plus însemnat al centrelor specializate este combinaţia bazei diagnostice şi terapeutice, adică practica tratamentului în mare parte într-un complex de proceduri combinate.
Luând în considerare vechimea metod ei, există reţetele medicinei din popor, care şi-au demonstrat eficacitatea şi faptul că nu sunt dăunatoare, de-a lungul secolelor.

CE ESTE LIPITOAREA MEDICINALĂ
Lipitoarea medicinală(denumirea biologică, ştiinţifică – hirudo medicinalis) -reprezintă vierme inelar, din clasa lipitorilor. Locuieşte în apele nesărate ale Europei de sud şi centrale precum si in Asia mică. Se hrăneşte cu sângele mamiferelor mari, care intră în apă când sunt însetate, moluşte, ouă de broaşte, peşte, melci, etc.
Lungimea corpului poate ajunge în medie până la 12cm; coloritul pe spate este verzui, cu dungi portocalii şi puncte negre. În faringe, lipitoarea are trei maxilare cu dinţi, la marginile cărora se deschide calea către glandele salivare. În cavitatea bucală a lipitorii sunt mandibule cu 3 rânduri de dinţişori din chitină. Cu ajutorul lor este înţepată pielea la adâncimea de . 1,5 mm şi poate extrage sânge în cantitate de 5-15 ml(cam aceeaşi cantitate de sânge se mai elimină în următoarele 3-24 de ore, din locul înţepării.Saliva lipitorii conţine hirudină, care împiedică coagularea sângelui. Din această cauză locurile înţepării sângerează. La o şedinţa de obicei se folosesc 1-7 lipitori. Această sângerare este absolut nepericuloasă pentru sănătatea omului şi uşor suportată.
Este important de stiut că ştiinţa cunoaşte peste 400 de specii de lipitori, dar numai cea medicinală poate fi folosită în tratament şi înca două subspecii ale acesteia: farmaceutică(hirudo-officinalis) şi cea curativă(hirudo-medicinalis medicinalis).
Aceste lipitori sunt omologate în sectorul farmaceutic ca medicament şi sunt folosite în scop curativ. Cu acest scop lipitorile sunt crescute în condiţii artificiale în biofabrici sub controlul minuţios al specialistilor din biologie , acvacultura ,medicina si medicina veterinara.
Parcurgerea tuturor etapelor tehnologice, duce la obtinerea unui certificate obligatoriu şi numai după aceasta lipitorile pot fi aplicate în clinici sau centre medicale cu scop terapeutic.
În acest fel hirudoterapia nu reprezintă în sensul direct al cuvântului, metoda de medicină „alternativă”. Lipitoarea medicinală este introdusă în compendiul medical şi este oficial recunoscută ca fiind medicament.

PUŢINĂ ISTORIE
Din punct de vedere istoric, hirudoterapia poate fi comparată cu însaşi istoria ştiinţei medicale. Cele mai vechi informaţii despre tratamentul cu lipitori se referă la Egiptul Antic(fiind inscripţionate pe templele vechi şi mormintele faraonilor). Primul învaţat al Greciei Antice care a atras atenţia asupra lipitorilor a fost Nicandr din Calofana(200-130 î.e.n.). Dar trebuie menţionat că metoda este înscrisă de nenumarate ori în tratatele lui Hipocrate, Galalen şi Avicena. Din sec. al XVI-lea pâna în sec. al XVII-lea tratamentul cu lipitori se folosea deosebit de des. În Europa
se foloseau atât de multe încât numai Franţa în 1850 a cumpărat în jur de 100 de milioane de bucăţi.
În ţara noastră, în sec. XIX-XX, tratamentul practic pentru orice boală începea cu aplicarea lipitorilor. Curios că lipitorile erau folosite nu numai în scop medical ci şi în tratamente cosmetice şi în alimentaţie. Este cunoscut cu exactitate că înainte de baluri, chiar şi reprezentantelor cu sânge împărătesc li se aplicau lipitori dupa urechi, pentru ca obrajii acestora să ardă de rumeneală după o întreagă noapte de dansuri.
Împăratul Austriei, August al II-lea, prefera invitaţia la cină, acolo unde se serveau cârnăciori din lipitori(pe o găscă bine hrănită, se aplicau mai multe lipitori, după ce se săturau şi cădeau pe tava, erau puse la cuptor, si se serveau ca si cârnăciori crocanţi, dietetici). Astăzi abuzul de medicamente chimice a devenit un dezastru care după dimensiune şi consecinţe poate fi comparat de exemplu cu schimbările de climă sau cu poluarea ecologică a aerului,apei si solului. Prin aceasta se explică şi faptul că din anii 1980 în toată lumea tinde să crescă interesul către metodele nemedicamentoase de tratament.
Respectiv şi hirudoterapia ca metodă medicinală străveche şi nemeritat uitată, trăieşte cu adevarat o a doua renaştere. Cu toate acestea este foarte important, dacă testările clinice ale noilor preparate de tratament durează de regulă câţiva ani, atunci efectul curativ al hirudoterapiei este verificat de o experienţă de mii de ani.
Păcat doar că dimensiunile încadrării hirudoterapiei în practica vastă a medicine merge încet, deoarece necesită o atitudine strict individuală pentru orice pacient.
Eficienţa metodei este generată şi ca acţiune locală de fluidizare a circulaţiei capilare, care micşorează surplusul venos, cât şi ca acţiune generală asupra întregului corp.

CU CE TRATEAZĂ LIPITOAREA MEDICINALĂ
Majoritatea reprezentantelor nevertebrate ale faunei, posedă surse de apărare, construite pe principiul acţiunii chimice. Substanţele de apărare se formează pe baza biochimiei propriilor celule , reprezentând o parte inalienabilă a organismului.
Dacă vorbim concret despre lipitoarea medicinală, atunci masa principală de fermenţi şi alte substanţe se crează în glandele salivare şi în timpul înţepării pătrund în organismul uman, în acelaşi timp o anumită parte a substanţelor ramâne în tractul digestiv al lipitorii, pentru ca aceasta să poată prelucra din nou sângele care pătrunde în rezervoarele ei. În asa fel vedem că secretia glandelor salivare reprezintă obiectul principal în plan terapeutic şi regenerator.
Datorită cercetărilor ştiinţifice recente, oamenii de stiinta, au separat din saliva lipitorii medicinale un complex întreg de substanţe biologic-active, cu efect curativ pentru organismul uman.
Multiple investigaţii au demonstrat că aceste substanţe ajungand în sângele corpului omenesc au efect anestezic, antiinflamator, anti edeme şi micşorează probabilitatea formării trombelor, activează microcirculaţia, dinamica sângelui şi a limfei, stabilizează şi întăreşte sistemul imunitar.

SECRETELE GLANDELOR SALIVARE ALE LIPITORII MEDICINALE
În prezent putem susţine cu toată fermitatea că acest produs este complet studiat şi analizat clinic şi experimental. Efectul terapeutic constă în complexul substanţelor active eliminate de lipitoare.

GRUPUL DE FERMENTI
Mecanismul acţiunii este preponderent fermentativ ori asemănător cu acesta. Însăşi fermenţii ca atare se clasifică după caracteristici şi acţiune fiziologică. În cazul de faţă sunt trei grupe care acţionează nemijlocit asupra organismelor patogene şi respective crescând eficacitatea în lupta cu microbii patogeni.
– Fermenţii primei grupe au acţiune antiinflamatorie, antibacteriană şi imunostimulatoare, acţionand asupra pereţilor vaselor sanguine.
– Fermenţii grupei a doua au acţiune antiaterosclerotică şi lichidează ischemia, adică alimentarea sanguină scăzută a ţesuturilor sau a organelor interne separate, acţionand asupra circulaţiei sanguine şi a sistemului limfatic.
– Fermenţii grupei a treia au o acţiune hipotensivă şi anume de a normalize tensiunea arterială şi într-un mod semnificativ activează circulaţia limfatică, drenând şi eliminând autotoxinele.

PROTEINELE FUNCŢIONALE
Din start trebuie să focalizăm atenţia nemijlocit asupra proteinelor funcţionale. Cele mai importante sunt: hirudina, destabilaza, orhenaza, antistazina, decorzina, calina, eglina şi câteva alte particule proteice.
Pentru a primi o imagine complexă asupra grupei respective este suficient să analizăm doi fermenţi importanţi: hirudina şi destabilaza.
   Hirudina
Din punct de vedere biochimic, hirudina reprezinta un inhibitor al trombinei, substanţa care joacă un rol important în procesul de coagulare a sângelui. Există câteva substanţe chimice, aşa numiţii factori ai coagulării sângelui, care de regulă sunt exprimaţi în cifre; hirudina blochează factorii V, VII, XIII împiedicând coagularea proteinei fibrinogenului şi agregarea trombocitelor sângelui.
Prima dată hirudina a fost descrisă încă la sfârşitul sec. al XIX-lea  ca o componentă bine studiată a secretiei glandei salivare a lipitorii medicinale. În multe concerne farmaceutice se produce o hirudină specială(aşa numita hirudină recombinantă, care până şi în ziua de astăzi este folosită cu succes în tratarea unor boli ale sângelui).
Hirudina – substanţă de natură proteică, reprezintă în sine un polipeptid, adică un lanţ de aminoacizi(cei mai importanţi aminoacizi din hirudină fiind – glutamina, asparagina, lezina, cistina, glicina şi serina).
Cu ajutorul altor componente ale secretiei lipitorii, hirudina stopează formarea trombelor şi nu are loc formarea fibrinei.
Este demonstrat clinic şi prin metode de laborator: hirudina constituie un
anticoagulant puternic cu acţiune foarte rapidă. Una dintre calitaţile certe pe lângă acţiunea rapidă poate fi considerată lipsa metabolismului – în sensul că hirudina nu parcurge etapa de transformare în diverse substanţe noi(metaboliţi) şi este eliminată din organism prin intermediul rinichilor, în formă neschimbată.
Destabilaza
Destabilaza – este al doilea după puterea de acţiune şi însemnătate ferment din compoziţia secretiei. Când trombul deja este format, carcasa acestuia se formează din fibrele rezistente ale fibrinei şi de regulă această fibrină se numeşte stabilaza.
De aici vine şi denumirea fermentului: el acţionează deja asupra trombului format împiedicând stabilizarea acestuia.
În aşa fel făcând un anumit bilanţ putem spune că cele mai importante component sunt:
– hirudina;
– destabilaza;
– orhelaza;
Cu un grad suficient de convenţionalism merită să adaugam ca si componete ceva mai puţin însemnate urmatoarele substanţe: – antistazina;
– decorzina;
– calina şi altele;
Scopul principal al acestor substanţe îl constituie dezinfectarea sângelui şi al salivei, îmbunatăţirea unor proprietaţi ale sângelui, acţiunea asupra fluxului sanguine şi asupra pereţilor vaselor. Din acest motiv tot complexul terapeutic urmează a fi considerat unicat in acţiunea asupra organismului uman. După cum se poate observa oricare dintre componentele complexului pot fi considerate „cu prioritate primară” sau cu „prioritate secundară”, doar condiţionat, cu scop de clasificare – ştiind că toate acestea au un spectru destul de larg de acţiune asupra organismului uman.
INDICAŢII PENTRU HIRUDOTERAPIE
Sistemul cardio-vascular:
•boala hipertonică;
•boala ischemică a inimii;
•cardioscleroză;
•ateroscleroză;
•tromboflebită;
•varice;
•hemoroizi, artrite;
•distonia neirocirculatorie.
Bolile reumatice:
•reumatism;
•artrită reumatoidală;
•sclerodermie;
•boala Veghener.
Bolile metabolice:
•obezitate;
•gută;
•diateză.
Patologiile endocrine:
•glanda tiroidă;
•diabet zaharat.
Bolile sistemului gastro-intestinal:
•colicistită;
•dischinezia biliară;
•calculi biliari;
•hepatită;
•pancreatită;
•colită;
•dereglari ale digestiei, constipatii.
Dereglări neurologice:
•encefalopatie toxică, venoasă şi discirculatorie;
•hipertensiune intracerebrală;
•migrenă;
•neurite;
•radiculite;
•hernii discale;
•polineiropatie;
•dereglări vegetative, neuroze;insomnie;
•dureri de cap şi ameţeli;
•neuralgii, radiculoalgii.
ORL:
•haimorită;
•frontită;
•etmoidită;
•sinizită.
Ginecologie:
•procesele inflamatorii ale bazinetului mic(endometrite, parametrite,
salpingooforite);
•adenomioză;
•endometrioză;
•chisturi ovariene;
•miom uterin;
•varice a bazinetului;
•menopauză;
•disfuncţia ovarelor;
•sterilitate;
•procesele de sechele;
•amenoree(lipsa ciclului), dereglări ale ciclului menstrual, ciclu dureros.
În afară de maladiile mai sus enumerate, metoda hirudoterapiei dă rezultate pozitive
la persoanele care se află în perioada postoperatorie(orice fel de operaţie a
organelor genitale).
Urologie:
•prostatită;
•adenoma prostatei;
•urolitiază.
Bolile pielii:
•psoriază;
•neurodermatită;
•eczemă;
•acnee;
•furunculoză.
Bolile aparatului locomotor:
•artroză;
•osteohondroză;
•spondiloze;
•afecţiunile post-traunatice ale încheieturilor şi oaselor;
Contraindicaţii:
Contraindicaţii vădite asupra folosirii tratamentului cu ajutorul metodei respective
sunt destul de puţine:
• hemofilie(boala înăscută);
• diateza hemoragică;
• anemie de orice fel, în deosebi în stadiu avansat.
Referitor la indicaţii, lista menţionată este doar aproximativă, dar vom atinge mai profund acest moment în acele capitole unde vor fi discutate metodele de tratament cu lipitori a diferitor maladii.

DE CE LIPITOAREA TRATEAZĂ ATÂT DE MULTE PATOLOGII?
In etapa actuală a dezvoltării medicinei clinice s-a ajuns la intelegerea detailata privitor la acţiunea complexă a hirudoterapiei asupra corpului uman. Factorii ce acţionează se împart in 3 categorii: fermenţii, energia, factorul bactericid. Tot complexul pătrunde in mediul interior al corpului prin trei căi: prin sistemul sanguin, limfatic şi în final acţionând asupra sistemului energetic (prin intermediul punctelor activ-biologice).
Lipitorile sunt aplicate pe punctele activ-biologice, acest proces fiind uşurat de faptul ca lipitoarea medicinală însăşi reacţionează la radiaţia energetică a acestora (infraroşie şi electrică).
Perceperea acestei acţiuni a lipitorii medicinale poate explica de ce aceasta are capacitatea de a trata un număr atât de mare de patologii.
Astăzi, ne convingem tot mai mult, că un efect terapeutic de durată poate fi obţinut numai printr-o acţiune complexă asupra organismului. Hirudoterapia tocmai reprezintă un exemplu al tratamentului terapeutic complex, acţionând atat local cat şi general, paralel normalizând schimbul energetic, datorită măririi circulaţiei limfei, se activează şi procesele eliminatorii ale toxinelor. Pe lângă acestea, în timpul tratamentului cu lipitori, acţiunea are loc la nivel de ţesuturi şi atinge locurile adânci ale cauzei dezvoltării patologiei, cum ar fi insuficienţa alimentării ţesuturilor cu sânge (ischemie) şi respectiv cu hidrogen (hipoxie). Mecanismul de restabilire a microcirculaţiei este fiziologic, acţionând selectiv şi neavând efecte nocive, cum se întâmplă dupa folosirea multor preparate chimice.

FAPTE MIRACULOASE
Este bine cunoscut faptul că lipitoarea medicinală vindeca rănile purulente cat şi cele care se vindecă foarte greu, chiar când celelalte soluţii sunt fără folos.
Tratamentul cu lipitori este demult cunoscut ca fiind o metodă eficace în cazul oricărui gen de sterilitate (infertilitate) feminină. Dar nu în ultimul rând, a devenit evident că hirudoterapia are la fel de mult succes in tratarea sterilităţii masculine (secretia salivei ajuta la restabilirea spermatogenului). Recentele rezultate clinice demonstrază că doar câteva şedinţe de hirudoterapie uşurează şi micşorează considerabil durata reabilitării în caz de hepatită virală. Există date care atesta faptul ca prin metoda hirudoterapiei a fost tratată paralizia vertebrală, care nu se supunea nici unui alt remediu al medicinei clinice. Pacienţii care nu au putut merge un timp îndelungat, au fost puşi pe picioare după un tratament intensiv de hirudoterapie. Lipitorile sunt eficace atât în tratarea multor boli în parte cât şi îmbunătăţesc considerabil starea generală a organismului. Există date despre regenerarea ovarelor, reechilibrarea ciclului menstrual, absorbţia tumorilor benigme la femei după tratamentul cu lipitori.
În ultimii ani apar din ce în ce mai multe date în legătură cu tratamentul cu lipitori, care se dovedeşte a fi eficient în lupta cu epilepsia, patologie care se tratează cu greu, îndeosebi fiind de geneză postreumatică. Sunt cunoscute cazuri când după folosirea lipitorilor eclampsiile au dispărut definitiv.

HIRUDOTERAPIA SAU TRATAMENTUL CU LIPITORI
Date generale
Lipitorile medicinale sunt crescute în condiţii sterile, sub urmărirea strictă a specialiştilor, şi se folosesc o singură data, de acea posibilitatea de transmitere a microbilor patogeni este exclusă. De aici vine şi comparaţia lipitorii cu o seringă de unică folosinţă, doar că aceasta este vie.
Metoda folosirii lipitorii medicinale in terapia bolilor exterioare poate părea simplă la început. Procesele fiziologice şi profunde ale ţesuturilor care fac ca metoda hirudoterapiei să fie eficace în cazul multor patologii, nu se deosebeşte prin simplitate şi pentru o percepere corespunzătoare necesită anumite cunoştinţe în domeniul asemănător biochimiei şi fiziologiei
În continuare vom descrie procesele biochimice şi fiziologice, caracteristice
hirudoterapiei.

BIOCHIMIA ACŢIUNII SECRETIEI SALIVEI
LIPITORII MEDICINALE ASUPRA PROCESELOR METABOLOCE
Prima categorie de factori – inhibitori (plasmina, tripsina, hemotripsina, elastaza, prostoglandinele şi altele)
Exemplu – substanţa care intră în componenţa secretului, eglinele, sunt eficace în
tratamentul contra artritei reumatice, gutei, emfizemului pulmonar, blocând (inhibând) anume acele substanţe care se formează în organismul afectat
– indeosebi protezele din serină (elastază şi catensin G). Eglinele formează cu aceste substanţe un complex rezistent care nu genereaza o acţiune distrugătoare asupra organismului (articulaţii, plămâni etc.).
A doua categorie de factori – fermenţii (hialuronidaza, lipaza, destabilaza)
Hialuronidaza – ferment, conţinut în veninul de şarpe, veninul de albină, păienjeni, extractul testicular bărbătesc, în unele bacterii, în general reprezintând factorul de pătrundere (un exemplu mai potrivit ar fi procesul de fecundare a ovulei feminine, eliminându-se hialuronidaza spermatozoidului care dizolvă membrana ovulei).
Mecanismul tratării sterilităţii (infertilităţii) prin metoda hirudoterapiei de asemenea depinde de acest ferment.
A treia categorie de factori – acţiune antibacteriană – esenţiala datorită bacteriei Aeronomas hydrophilia din canalul urinar al lipitorii medicinale.
Şi în sfârşit aşa numitul complex de destabilază răspunde pentru distrugerea trombelor şi împiedică formarea acestora în viitor. Prin metoda hidrolizei se distrug legăturile fibrinei.

FIZIOLOGIA – SCHEMA GENERALĂ A ACŢIUNII ASUPRA ORGANISMULUI (DUPĂ TIPUL EFECTULUI TERAPEUTIC)
•anticoagulatorie;
•trombolitică;
•anti-ischemică;
•anti-hipoxidică;
•hipotensivă;
•anti edeme;
•de drenare;
•de restabilire a microcirculaţiei în ţesuturi;
•descompunerea lipolitică a grasimilor;
•de refacere (restabilire) a proceselor de transmitere a impulsurilor neuromusculare;
•generale reflexogene;
•restabilirea perfuziei pereţilor vaselor;
•antibacterială;
•imunostimulatoare;
•anestezică;
•ultrasonoră;
•echilibrarea energetică a meredianelor şi a ceacrelor.
De reţinut următoarele: cel mai bun efect se va obţine când se va întocmi schema de tratament în mod corect pentru fiecare pacient în parte. Dar, orice metodă ar fi aplicată, efectul terapeutic al hirudoterapiei depinde cel mai mult de locul corect ales pentru aplicarea lipitorilor.